FIA a explicat de ce sistemul de recuperare a motoarelor din Formula 1 nu poate arăta fiecare parte a performanței unității de propulsie. Sistemul măsoară motorul cu ardere internă, în timp ce pachetul complet include și recuperarea energiei electrice.
Forul de conducere acceptă că acest lucru creează o imagine limitată. Totuși consideră că calculul actual oferă o bază consecventă pentru acordarea de lucrări suplimentare de dezvoltare.
Sistemul compară performanța combustiei
Abrevierea ADUO înseamnă Additional Development and Upgrade Opportunities. A fost introdusă odată cu regulile pentru unitățile de propulsie din 2026 pentru a preveni ca un decalaj mare inițial să dureze mai multe sezoane. Calculul folosește informații colectate în timpul rulării monoposturilor. Turația motorului, cuplul arborelui de intrare și desfășurarea electrică ajută FIA să izoleze activitatea realizată de motorul cu ardere.
Configurația circuitului afectează, de asemenea, valoarea puterii motorului. Prin urmare, metoda aplică o ponderare pentru influența puterii asupra timpului pe tur în turele măsurate. Fiecare producător primește o poziție în indicele de performanță. Oportunitățile suplimentare încep când un motor rămâne cu cel puțin două procente în urma unității de top.
Două procente deschid primul permis
Un motor aflat între două și patru procente în urmă primește un upgrade suplimentar de omologare. Permisul se aplică în sezonul curent și oferă o altă oportunitate în anul următor. Un deficit mai mare oferă unui producător de motoare mai multă libertate de dezvoltare. Regulamentele conectează, de asemenea, fiecare interval la ore suplimentare pe dinamometru și la spațiu suplimentar în limita de cost a unității de propulsie. Aceste măsuri nu garantează un câștig de performanță. Un producător trebuie încă să proiecteze, să valideze și să producă o piesă care funcționează fiabil în monopost.

Intervalele fixe oferă fiecărei companii același prag publicat. De asemenea, fac ca micile diferențe aproape de o limită să fie importante pentru viitoarele lucrări de dezvoltare.
Principala slăbiciune provine din diviziunea din interiorul unității de putere. Indicele de performanță se concentrează pe motorul cu combustie în loc să măsoare pachetul hibrid complet. Implementarea electrică poate schimba viteza pe linie dreaptă și timpul pe tur. Starea bateriei, software-ul de control și recuperarea energiei afectează, de asemenea, cât timp poate un driver să folosească puterea maximă. O mașină poate avea un pachet complet puternic chiar dacă motorul său cu combustie se situează sub benchmark. O altă mașină poate arăta echilibrul opus între performanța combustiei și cea electrică. FIA nu a descris indicele ca un clasament complet al fiecărei unități de putere. Este un calcul definit pentru a decide ce producători primesc alocațiile publicate.
Lucrările permise depășesc un singur component
O altă dezbatere se referă la piesele care devin disponibile după ce un producător se califică. Comparația inițială vizează performanța combustiei, dar unele modificări permise pot afecta unitatea de putere în ansamblu. Echipele au pus la îndoială dacă acea conexiune poate recompensa un pachet deja competitiv. Îngrijorarea a crescut după ce prima evaluare din 2026 a produs o ordine neașteptată.
FIA a verificat din nou datele trimise după ce producătorii au ridicat întrebări. Revizuirea nu a înlocuit măsurarea cu o estimare subiectivă a performanței complete a mașinii. Un clasament subiectiv ar crea o problemă diferită. Eficiența șasiului, alegerile de răcire și rapoartele de transmisie pot ascunde sau crește efectul aparent al aceluiași motor.
Producătorii au susținut un calcul restrâns
Discuțiile anterioare au inclus modalități mai largi de măsurare a performanței. Furnizorii de motoare au preferat un calcul care putea fi repetat din datele înregistrate fără a judeca fiecare mașină în ansamblu. Această alegere a menținut indicele concentrat pe unitatea de combustie V6.

De asemenea, a redus numărul de presupuneri necesare la compararea mașinilor cu rezistență aerodinamică diferită.
Primele luni ale noilor reguli au expus compromisul. Un test restrâns este mai ușor de repetat, dar nu poate descrie fiecare sursă de performanță totală a unității de putere. FIA a programat perioade de evaluare ulterioare în cadrul acelorași reglementări. Orice modificare procedurală necesită un calendar publicat, deoarece bugetele de dezvoltare depind de rezultat.
Următoarea revizuire va folosi mai multe date de cursă
Perioadele de evaluare ulterioare vor conține informații din mai multe circuite și condiții. Un eșantion mai larg reduce influența unui singur weekend neobișnuit sau a unui layout cu consum mare de energie. Fiabilitatea motorului este măsurată separat de indicele de performanță. Un motor poate produce o cifră competitivă pierzând în același timp kilometraj de cursă din cauza defecțiunilor sau a schimbărilor de componente. Rezultatele din campionat includ, de asemenea, șasiul, piloții și operarea cursei. ADUO nu încearcă să transforme acești factori într-un clasament al motoarelor. Sistemul actual rămâne în vigoare după explicația FIA. Limitele sale sunt acum enunțate mai clar pe măsură ce a doua jumătate a sezonului se apropie. Prima revizuire ADUO a folosit date din primele șase Grand Prix-uri. Tehnicienii FIA au colectat informații de la fiecare producător conform aceleiași proceduri. Apoi au comparat puterea de ardere calculată cu motorul lider. Un deficit sub două procente nu a produs nicio îmbunătățire suplimentară. Un decalaj între două și patru procente a creat o oportunitate suplimentară. Un deficit peste patru procente a deschis două oportunități suplimentare. Această scală glisantă oferă motorului cel mai slab mai multă muncă fără a elimina omologarea. Următoarea evaluare poate, de asemenea, reduce o alocație dacă decalajul măsurat se închide. Producătorii primesc astfel ajutor doar atât timp cât deficitul înregistrat rămâne suficient de mare.
Omologarea fixează de obicei specificația principală pentru o perioadă definită. Modificările rămân posibile din motive de fiabilitate, siguranță și cost după aprobarea tehnică. ADUO adaugă o cale de performanță care folosește praguri fixe în locul unei cereri generale. Un producător care se califică poate introduce o altă specificație aprobată în timpul sezonului.

Poate transfera, de asemenea, o parte din această muncă în următorul ciclu de dezvoltare. Fiecare modificare trece totuși prin verificările normale de legalitate înainte de a apărea la o cursă. Această permisiune nu permite testări nelimitate sau cheltuieli nelimitate. Restricțiile privind tunelul aerodinamic și reglementările financiare continuă să se aplice pentru întreaga echipă. Omiterea părții electrice contează deoarece formula 2026 a crescut puterea hibridă. O baterie puternică, un sistem de control și un motor pot ascunde slăbiciunea în puterea de ardere. Combinația opusă poate face un motor bun să pară lent pe circuit. Alegerea șasiului privind rezistența la înaintare și răcirea afectează, de asemenea, viteza înregistrată pe o linie dreaptă. Indicele evită aceste variabile folosind un calcul mai restrâns. Asta face comparația repetabilă, dar nu poate descrie mașina completă. Oficialii FIA au descris deschis această limitare tehnică. Ei consideră ADUO un instrument controlat de recuperare, mai degrabă decât o clasare completă a unităților de putere. Echipele vor continua să strângă date normale de cursă înainte de următoarea evaluare. Circuitele diferite impun cerințe diferite privind consumul de combustibil și implementarea electrică. Sunt necesare mai multe eșantioane înainte ca un circuit neobișnuit să-și piardă influența. Sistemul protejează, de asemenea, informațiile confidențiale despre motor de divulgarea publică. Susținătorii pot afla ce permisiune se aplică fără a vedea fiecare măsurătoare internă. Producătorii pot planifica apoi actualizările în jurul ferestrelor de dezvoltare publicate. Rezultatul sportiv depinde în continuare de performanța șasiului, de fiabilitate și de execuția în cursă. ADUO schimbă munca de inginerie disponibilă, dar nu acordă niciodată puncte de campionat direct. FIA compară producătorii după șase evenimente, nu după un singur weekend. Această perioadă reduce efectul unui circuit care se potrivește în mod neobișnuit unui motor. Calculul folosește, de asemenea, cel mai bun rezultat al fiecărui furnizor. O mașină de client mai lentă nu creează automat un drept de actualizare. Sistemul măsoară un deficit al unității de putere, nu poziția de finish a unei echipe. O oportunitate aprobată respectă, de asemenea, regulile normale privind bugetul, testarea și legalitatea. Un producător trebuie să proiecteze, să valideze și să introducă fiecare modificare prin procesul stabilit.
Niciun comentariu